FOILETON

Oglinda fermecata Un ins, a carei identitate n-as vrea s-o divulg, s-a trezit, asa tam-nisam, cu o capacitate uluitoare, mai mult decat paranormala! Îsi descoperise omul un har Dumnezeiesc:  dintr-o simpla privire, stia cine minte. Nu va grabiti sa trageti concluzii si sa bagatelizati… Va marturisesc, cinstit, ca si eu, la început, cand insul, de altfel un tip placut, cu vasta pregatire intelectuala, mi-a marturisit cate ceva despre puterea lui, mi-am facut cruce, zicandu-mi: vai, saracu', a luat-o razna…  „Domnule, îmi spunea el, pe cand stateam la o bere, ca sa pot sa-mi dau seama cate parale face un om am nevoie doar de cateva secunde. Sa-l privesc intens si sa ma priveasca în ochi, pret de trei secunde.  Astea trei secunde îmi sunt de ajuns. Aflu totul despre el! Îi vad trecutul, prezentul, dar cel mai interesant fapt este ca îi citesc viitorul. Fluxul de energie cosmica cu care ma încarc eu în cele trei secunde contine imagini vorbite, e… ca într-un film, domnule, pricepi?" Nu pricepeam, dar, ca sa scap de marturisirile lui, nici nu-l contraziceam. Si fiindca ma considera confidentul sau, la o alta bere, servita la aceeasi locatie, nu-i zic numele, fiindca nu fac reclama mascata,  i-am recomandat sa consulte un medic. A consultat, i s-a recomandat o anume medicatie si - cand credeam eu ca gata s-a terminat cu harul lui paranormal - mi-a furnizat niste informatii care m-au lasat masca. A prevazut întocmai modul cum aveau sa se petreaca niste evenimente în care eram implicati amandoi. Statuse de vorba cu o alta persoana care stia mai multe despre speta noastra. Trei secunde de privire intensa i-au trebuit si a aflat totul. Pe cuvant de onoare, puterea amicului meu de pahar a fost confirmata total. Scenariul sau, mai bine zis, „vedeniile" lui s-au petrecut aidoma. Am ramas uimit o clipa si dupa aceea mi-a venit o idee, (hai sa ma laud si eu) uluitoare. Am început sa-l iau cu mine pe teren, sa ma ajute la documentare. De atunci, productiile mele jurnalistice sunt deosebite, au concretete, se bucura de apreciere. Toti interlocutorii mei îmi spun adevarul si numai adevarul. Unii dintre cei carora le-am cerut unele informatii mi-au declarat ca prezenta amicului meu îi baga în …transa. Nu mai pot sa ascunda adevarul. Au mustrari de constiinta. Privirea lui intensa îi face sa se vada asa cum sunt, ca într-o oglinda fermecata. Si fiindca simt ca îi vede, asa cum sunt, nu mai pot sa minta. Cine vrea sa verifice cele scrise de mine, sa ma caute în cartier. Se va convinge singur ca treaba cu oglinda fermecata este adevarata. Asta daca va avea noroc ca în acea zi sa fie prezent si amicul meu de pahar...