Bunele practici de lucru Acolo unde este posibil, obiectivul trebuie sã fie eliminarea riscului la sursã (de exemplu, nivelarea pardoselilor care prezintã denivelãri). În ordinea prioritãtilor, urmãtoarea opþiune preferatã este substituirea (de exemplu, utilizarea unei metode alternative de curãtare a pardoselii), urmatã de separare (de exemplu, folosirea unor bariere care sã-i tinã pe lucrãtori la distantã de pardoselile umede). Ultima mãsurã de prevenire este protectia (de exemplu, purtarea de încãltãminte cu talpã antiderapantã). Utilizarea echipamentului individual de protectie trebuie sã reprezinte ultima optiune, dupã ce au fost epuizate toate celelalte mãsuri organizatorice si tehnice. Adeseori, pentru reducerea sau eliminarea riscurilor de alunecare si împiedicare, pot fi gãsite mãsuri simple, dar eficiente. Actiunile preventive ce pot fi luate în considerare includ urmãtoarele: Buna gospodãrire - O cauzã majorã de alunecãri si împiedicãri o constituie proasta gospodãrire si, în general, dezordinea. Mediul de muncã trebuie mentinut în stare de curãtenie si ordine, fãrã obstacole pe pardoseli si pe cãile de acces. Îndepãrtarea gunoiului trebuie efectuatã cu regularitate, pentru a evita acumularea acestuia. Curãtenie si întretinere - Dacã sunt efectuate cu regularitate, curãtenia si întretinerea vor minimiza riscurile. Gunoiul trebuie îndepãrtat în mod regulat si trebuie mentinutã curãtenia zonelor de lucru. Metodele si echipamentele de curãtenie trebuie sã fie adecvate suprafetelor ce urmeazã a fi curãtate. În timpul curãteniei trebuie avut grijã sã nu se creeze noi pericole de alunecare si împiedicare. Iluminat - Trebuie sã se asigure niveluri corespunzãtoare de iluminat, functionarea si pozitionarea corpurilor de iluminat astfel încât toate zonele de pardosealã sã fie iluminate în mod uniform si sã poatã fi observate cu claritate pericolele potentiale, cum ar fi obstacolele si scurgerile de fluide. Nivelurile de iluminat trebuie sã asigure conditii de sigurantã pentru circulatia în cadrul incintelor de lucru. Deoarece si locurile de muncã situate în aer liber trebuie sã fie iluminate în mod corespunzãtor, sunt necesare si instalatii de iluminat exterior. Pardoseli - Pardoselile trebuie sã fie verificate cu regularitate pentru depistarea deteriorãrilor si, atunci când acest lucru este necesar, trebuie efectuate operatiuni de întretinere. Trebuie urmãrite pericolele potentiale de alunecare si împiedicare, care includ gãuri, crãpãturi, precum si covoare si stergãtoare care nu sunt bine fixate pe pardosealã. Suprafata pardoselii trebuie sã corespundã specificului activitãtii de la fiecare amplasament, spre exemplu - sã fie rezistentã la ulei si la produsele chimice utilizate în procesele de productie. Prevederea unui strat superficial de protectie sau tratarea chimicã a pardoselilor existente poate îmbunãtãti proprietãtile antiderapante ale acestora. Aceste pardoseli trebuie sã fie pãstrate întotdeauna în stare de curãtenie. Scãri - Multe accidentãri se produc pe scãri. Prevederea de balustrade, îmbrãcãmintea antiderapantã a treptelor, perfecta vizibilitate si marcajele antiderapante de pe marginile frontale ale treptelor, precum si iluminatul adecvat sunt, toate, mãsuri care pot ajuta la prevenirea alunecãrilor si împiedicãrilor pe scãri. Alte diferente de nivel, ca în cazul rampelor, sunt adeseori dificil de observat. Este necesar ca acestea sã fie bine semnalizate, prin utilizarea unor indicatoare de securitate corespunzãtoare. Scurgeri - Scurgerile de fluide trebuie sã fie imediat îndepãrtate, prin folosirea unei metode corespunzãtoare de curãtare (poate fi necesarã chiar tratarea chimicã). Acolo unde pardoseala este umedã, se vor folosi semnalizãri de avertizare si se vor amenaja rute de circulatie ocolitoare. Ce a cauzat aparitia scurgerilor? Pot fi schimbate metodele de lucru sau locul de muncã, pentru a minimiza producerea scurgerilor? Obstacole - Acolo unde este posibil, obstacolele trebuie sã fie îndepãrtate, pentru a evita pericolul de împiedicare. Dacã îndepãrtarea obstacolului nu este posibilã, atunci trebuie sã fie utilizate bariere adecvate si/sau inscriptionãri de avertizare. Cabluri suspendate - Echipamentele trebuie amplasate astfel încât cablurile sã nu se încruciseze cu drumurile pentru pietoni. Se vor utiliza mãsti de protectie pentru cabluri, pentru fixarea acestora pe suprafete în condiþii de sigurantã. Încãltãminte - Muncitorii trebuie sã poarte încãltãminte corespunzãtoare mediului în care lucreazã. Se va þine seama de tipul activitãtii, de suprafata pardoselii, de conditiile tipice în care se gãseste pardoseala si de proprietãtile antiderapante ale tãlpii încãltãmintei. Locurile de muncã în aer liber - Locurile de muncã în aer liber trebuie sã fie amenajate astfel încât riscurile de alunecare si împiedicare sã fie minime, de exemplu prin adoptarea de mãsuri anti-derapaj în conditii de înghet si prin folosirea de încãltãminte adecvatã. Gãsirea de solutii - Prevenire practicã Studiul de caz aratã avantajele adoptãrii unor mãsuri preventive simple. În acest caz, s-a întâmplat un accident care a determinat adoptarea unor mãsuri. Dar întreprinderile pot învãta din astfel de experienþe si pot preveni în mod activ accidente similare, în propriile sedii. Reducerea frecventei producerii de accidente prin alunecare sau împiedicare poate fi obtinutã, adeseori, cu costuri mici sau fãrã nici un fel de cost. Studiu de caz Un muncitor s-a împiedicat de un furtun pentru aer comprimat suspendat, abandonat pe o alee. Furtunul nu a fost îndepãrtat dupã utilizare. Aleea era slab iluminatã, iar accidentul s-a produs dupã lãsarea întunericului. În urma investigatiei, întreprinderea a instalat proiectoare în zonele slab iluminate si a schimbat amplasamentul conductei de aer si al furtunului. În prezent, tot personalul este instruit cu privire la buna gospodãrire si sensibilizat cu privire la securitatea muncii. |
marți, 31 martie 2009
PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNCA PRIN ALUNECARE, IMPIEDICARE SI CADERE
sâmbătă, 28 martie 2009
ACCESATI www.ro.osha.europa.eu SI AFLATI DESPRE
Prevenirea accidentelor de munca prin alunecare, impiedicare si cadere - Managementul riscurilor Un sistem bun de management al securitãtii si sãnãtãtii în muncã previne accidentele prin: ■ identificarea zonelor cu probleme; ■ luarea deciziilor si adoptarea de actiuni pe baza acestora; ■ verificarea eficientei actiunilor întreprinse. Un astfel de proces tipic implicã o serie de etape: Identificarea problemelor si planificarea Trebuie identificate zonele-cheie cu risc de alunecare, împiedicare si cãdere - cum ar fi, de exemplu, pardoselile denivelate sau scãrile slab iluminate - si trebuie stabilite obiectivele pentru îmbunãtãtire. Trebuie alese echipamente si adoptate practici de lucru care sã permitã prevenirea sau tinerea sub control a acestor riscuri. Organizarea Trebuie sã fie clar stabilite responsabilitãtile pentru asigurarea securitãtii si sãnãtãtii în muncã, pentru diferitele zone de lucru. Controlul Verificãrile sunt esentiale pentru asigurarea desfãsurãrii corespunzãtoare a procedurilor de lucru si proceselor de muncã. Trebuie sã se þinã evidente privind astfel de activitãti cum sunt lucrãrile de curãtenie si întretinere. Monitorizarea si revizuirea Este necesarã o revizuire periodicã, care sã rãspundã - printre altele - la urmãtoarele întrebãri: s-a redus numãrul de accidentãri? s-au identificat mai putine pericole potentiale, în cursul inspectiilor privind securitatea în muncã? Angajatorilor li se cere sã evalueze riscurile atât pentru angajati, cât si pentru alte persoane care pot fi afectate (incluzându-i pe vizitatori, sub-contractanti si persoanele din public). Printre riscurile luate în considerare trebuie sã se afle si cele legate de alunecare. Evaluarea riscurilor trebuie sã fie revizuitã si actualizatã periodic, inclusiv ori de câte ori apar schimbãri semnificative, cum ar fi introducerea de echipamente sau de proceduri noi. |
vineri, 27 martie 2009
ACCESATI www.ro.osha.europa.eu SI ...AFLATI DESPRE
Prevenirea accidentelor de muncã prin alunecare, împiedicare si cãdere Alunecarea, împiedicarea si cãderea reprezintã cauzele cele mai frecvente ale accidentãrilor în toate sectoarele de activitate, de la industria grea la munca de birou. În Statele Membre, acestea au fost identificate ca fiind principalele cauze ale accidentelor care au ca rezultat absentarea de la lucru pentru perioade mai mari de trei zile. Riscurile de accidentare sunt mai mari pentru angajatii din intreprinderile mici si mijlocii (IMM), în special pentru cei din întreprinderile cu mai putin de 50 de angajati. Riscul de vãtãmare prin alunecare si împiedicare poate fi redus prin utilizarea unor mãsuri simple de þinere sub control. Recomandãrile din prezenta fisã sunt aplicabile tuturor tipurilor si dimensiunilor de întreprinderi.. Responsabilitãtile angajatorilor Cerintele cuprinse în Directivele Europene (cum sunt cele referitoare la locul de muncã, la semnalizarea de securitate, la echipamentul individual de protectie si la Cadrul pentru securitate în muncã) sunt importante pentru prevenirea alunecãrii si împiedicãrii, si includ: ■ Asigurarea, în mãsurã cât mai mare posibilã, a iluminatului natural suficient la locurile de muncã, precum si dotarea acestora cu mijloace de iluminat artificial corespunzãtoare protejãrii sãnãtãþii si securitãtii muncitorilor; ■ Mãsuri pentru ca pardoselile de la locurile de muncã sã fie fixe, stabile si nivelate, sã nu prezinte protuberante, gãuri sau pante si sã nu fie alunecoase; ■ Prevederea semnalizãrii de securitate si/sau sãnãtate, acolo unde pericolele nu pot fi evitate sau reduse în mãsurã corespunzãtoare prin mãsuri preventive; ■ Prevederea de echipament individual de protectie ( de exemplu, încãlþãminte de protectie), adecvat riscurilor si acolo unde aceste riscuri nu pot fi evitate prin alte mijloace. Echipamentul trebuie sã fie confortabil si bine întretinut, si totodatã sã nu contribuie la generarea altor riscuri; ■ Respectarea unui Cadru general de gestionare a securitãtii si sãnãtãtii, cuprinzând: evaluarea si prevenirea riscurilor; prioritate acordatã mãsurilor colective de eliminare a riscurilor; asigurarea informãrii si instruirii; consultarea cu angajatii si coordonarea cu sub-contractantii în privinþa securitãtii în muncã. Cerintele minime stabilite prin Directive au fost implementate în legislaþiile nationale, care pot include si cerinte suplimentare. Consultarea fortei de muncã reprezintã una din aceste cerinte. Utilizarea cunostintelor lucrãtorilor ajutã la identificarea corectã a pericolelor si la implementarea unor mãsuri de prevenire adecvate. Mentinerea unui mediu de lucru sãnãtos si sigur nu constituie o responsabilitate exclusivã a conducerii. La rândul lor, angajatii au datoria de a coopera si de a se îngriji atât de propria lor securitate cât si de cea a colegilor, precum si de a respecta instrucþiunile primite în cadrul instruirii. Fiecare angajat trebuie încurajat sã contribuie la îmbunãtãþirea securitãtii si sãnãtãtii în muncã. |
joi, 26 martie 2009
VA PREZENTAM UN INSTRUMENT UTIL
Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate in munca Institutia: INCDPM Acest ghid a fost elaborat de catre specialisti din cadrul Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii Bucuresti in scopul consilierii conducerilor persoanelor juridice, persoanelor fizice, salariatilor, sindicatelor si altor parteneri in aplicarea prevederilor Legii Protectiei Muncii (LPM), Normelor Generale de Protectie a Muncii si a Normelor Specifice de Protectie a Muncii (NSPM). Pentru a se asigura un nivel de securitate si sanatate in munca corespunzator, este necesara aplicarea unor metode de diagnosticare a situatiei sistemului de munca, ceea ce implica: Nivelul de securitate al unui sistem de munca este un indicator invers proportional cu nivelul de risc: cu cat nivelul de risc este mai mare, cu atat nivelul de securitate este mai mic. Ghidul este structurat pe trei seturi de fise independente si anume: Modul de conceptie al ghidului ofera avantajul unei mari flexibilitati la utilizarea acestuia, prin faptul ca evaluatorul trebuie sa selecteze doar fisele care au relevanta pentru locul de munca analizat. Datorita corespondentei dintre fise si legislatia in domeniul protecitiei muncii, acest ghid poate fi aplicat in orice domeniu de activitate din economia nationala. Fiecare fisa se compune din trei parti: Identificarea riscurilor se efectueaza completand si cuantificand raspunsurile la intrebarile din fiecare fisa prin interogarea directa a salariatilor de la locul de munca respectiv, prin constatari la fata locului sau prin analiza documentelor corespunzatoare. Fiecare indicator este notat cu un puncaj de la 0 la 5, in functie de situatia constatata (negativa, medie, foarte buna). Pe baza acestui punctaj se calculeaza nivelul de securitate pentru fiecare fisa, iar in final nivelul de securitate general pentru locul de munca analizat. Indicatorii identificati ca neconformitati (cei notati cu 0, 1 sau 2) consituie aspectele care trebuie avute in vedere la elaborarea programului de masuri. Pentru fiecare neconformitate se pot prevede una sau mai multe masuri, iar pentru fiecare masura se stabileste un grad de prioritate, de la A la D. Fisele de evaluare a managementului sanatatii si securitatii in munca constituie un real ajutor pentru conducerea agentului economic, prin aceea ca: Ghidul constituie deja un instrument de lucru familiar pentru foarte multi dintre cei care lucreaza in domeniul protectiei muncii, fiind prezentat in cadrul cursurilor de formare-perfectionare organizate de INCDPM. Pentru cresterea eficientei aplicarii ghidului, specialistii din cadrul institutului au elaborat o aplicatie software, care permite automatizarea multor operatii implicate de prelucrarea rezultatelor evaluarii si crearea unei baze de date privind evaluarile din cadrul unei unitati economice, cu posibilitatea urmaririi in timp a evolutiei nivelului de securitate pentru un anumit loc de munca. Aplicatia poate fi distribuita pe dischete de 3.5" sau pe CD-ROM, este usor de instalat si nu necesita resurse hardware deosebite. Modul de utilizare al aplicatiei, care este destul de intuitiv, este prezentat in cadrul unui manual furnizat impreuna cu aplicatia. |