miercuri, 18 noiembrie 2009

INSPECTIA MUNCII COMUNICA

Prin grija Biroului de presa al Inspectiei Muncii am primit doua comunicate de presa de la susnumita institutie. Ambele sunt semnate de catre domnul Inspector General de Stat Constantin Miclau. Vi le punem la dispozitie!

Amenda pentru muncă la negru a fost majorată la maximum 4000 de lei pentru fiecare persoană identificată fără contract individual de muncă

I
Astăzi intră în vigoare Legea nr. 331 din 2009 privind modificarea lit. e) a
alin. (1) al art. 276 din Codul Muncii. Conform prevederilor acesteia
articolul unic prevede că, pentru primirea la muncă a persoanelor fără
încheierea unui contract individual de muncă se poate aplica amenda de la
3000 de lei la 4000 de lei, pentru fiecare persoană identificată, fără a
depăşi valoarea de 100.000 de lei.
Prevederile precedente includeau sancţiuni cuprinse între 1500 şi 2000 de
lei. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către
inspectorii de muncă.
16 noiembrie 2009
INSPECTOR GENERAL DE STAT,
CONSTANTIN MICLĂU

II

Peste două mii de persoane depistate fără contracte individuale de muncă în
urma controalelor efectuate de Inspecţia Muncii
în luna octombrie
În urma controalelor efectuate în luna octombrie a anului curent, Inspecţia
Muncii a aplicat amenzi în valoare de 4.722.200 de lei în domeniul
relaţiilor de muncă. Au fost efectuate 8.763 de controale care s-au soldat
cu 10.352 sancţiuni contravenţionale.
Controalele au dus la depistarea unui număr de 2120 de persoane care munceau
la negru. Valoarea amenzilor aplicate strict pentru primirea la muncă fără
încheierea unui contract individual de muncă a fost de 2.392.000 de lei.
16 noiembrie 2009
INSPECTOR GENERAL DE STAT,
CONSTANTIN MICLĂU

duminică, 1 noiembrie 2009

Viziteaza profilul meu Netlog

   
    Nu mai vrei sa primesti invitatii de la prietenii tai? Apasa aici.    
     
 

Tica Bararu
baiat - 65 ani
Bucuresti



    Buna!

Am creat un Netlog profil cu pozele, filmele, blogurile si evenimentele mele si as vrea sa te adaug ca prieten pentru a ti-l arata. Trebuie mai intai sa register on Netlog!
Dupa accea poti sa iti creezi propriul profil.


  Arunca o privire  

Urari,
Tica
 
       
   
  Iti apare bine butonul de sus?
Apasa pe hier, sau copiaza link-ul de mai jos in casuta de adresa a navigatorului tau.
http://ro.netlog.com/go/mailurl/type=invite_1&mailid=145621923&id=6&url=-L2dvL3JlZ2lzdGVyL2lkPTkzODUyODExNSZpPWg5NQ__







Nu mai vrei sa primesti invitatii de la prietenii tai? Apasa aici.

Netlog NV/SA - E. Braunplein 18. B-9000 Gent. Belgium. .
BE0859635972 - abuse-ro@netlog.com

 
   

vineri, 25 septembrie 2009

DIN NOU DESPRE MUNCA LA NEGRU

Comunicat de presă
Amenzi de 85.500 lei şi 57 de persoane
depistate că munceau la negru, în urma a două controale efectuate de
inspectorii de muncă
Inspectoratul Teritorial de Muncă Bistriţa Năsăud a sancţionat
contravenţional cu 57.000 de lei Societatea Comercială EUROFUNGHI SRL, din
localitatea Năsăud, ce are ca obiect de activitate prelucrarea şi
conservarea fructelor şi legumelor. S-a constatat că 38 de persoane lucrau
fără contracte individuale de muncă.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui a aplicat o amendă contravenţională
de 28.500 de lei Societăţii Comerciale I.I. SURDU V. MIRELA SRL, din
localitatea Huşi, cu obiect de activitate confecţii. Au fost depistate 19
persoane care desfăşurau activitate fără forme legale de angajare.
25 septembrie 2009
INSPECTOR GENERAL DE STAT,
CONSTANTIN MICLĂU

miercuri, 23 septembrie 2009

INSPECTIA MUNCII VA INFORMEAZA

Comunicat de presă
Inspecţia Muncii a aplicat amenzi de 1.115.550 de lei
în urma controalelor efectuate în cadrul Campaniei naţionale privind
identificarea cazurilor de muncă nedeclarată şi
verificarea respectării prevederilor legale de securitate şi sănătate în
muncă pe litoral în 2009.
Inspecţia Muncii a derulat în perioada 24.06.2009 - 31.08.2009 Campania de
control privind identificarea cazurilor de muncă nedeclarată şi verificarea
respectării prevederilor legale de securitate şi sănătate în muncă de către
angajatorii care îşi desfăşoara activitatea pe litoralul românesc al Mării
Negre. Au fost controlaţi operatorii economici care işi desfăşurau
activitatea în domeniul turismului, alimentaţiei publice şi comerţului.
Au fost aplicate amenzi în valoare totală de 1.115.550 de lei şi un numar de
1.176 angajatori au fost controlaţi de echipele de inspectori de muncă ai
Inspecţiei Muncii şi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă Constanţa.
Sub coordonarea directă a Inspectorului General de Stat şi în urma
verificărilor efectuate pe teren, activitatea de control a fost adaptată la
situaţiile întâlnite şi astfel s-au eliminat disfuncţionalităţi care puneau
in pericol eficienţa controalelor. Au fost efectuate minim trei controale pe
zi, săptămânal, pe timp de zi şi de noapte.
În domeniul relaţiilor de muncă, s-au aplicat amenzi de 597.300 de lei, din
care 245.000 de lei pentru muncă la negru. S-au aplicat 376 sancţiuni
contravenţionale din care 200 au fost amenzi şi restul avertismente. Au fost
depistate 162 de persoane fără contracte individuale de muncă, dintre care
cinci erau tineri cu vârsta sub 18 ani.
Cele mai frecvente încălcări ale prevederilor legislaţiei muncii, din
domeniul relaţiilor de muncă, au fost: primirea la muncă a persoanelor fără întocmirea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă,
nerespectarea duratei timpului de lucru şi a prevederilor legale privind
repausul săptămânal, nerespectarea prevederilor referitoare la munca de
noapte, refuzul de a pune la dispoziţia echipei de control a documentelor
solicitate, neîndeplinirea măsurilor dispuse în procesele verbale încheiate
anterior.
În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă valoarea amenzilor a fost de
518.250 de lei. S-au aplicat 667 sancţiuni contravenţionale, din care 76
amenzi şi restul avertismente.
Printre deficienţele din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
întâlnite la angajatorii controlaţi au fost: inexistenţa autorizaţiei de
funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, lipsa
evaluării riscurilor la locul de muncă, neasigurarea de către angajator
a echipamentului individual de protecţie şi a controlului utilizării
acestuia, pardoseli instabile şi alunecoase ce ar fi putut duce la
accidentări, utilizarea echipamentelor electrice în mediu umed, butelii cu
gaze comprimate, instalaţii mecanice sub presiune şi de ridicat neconforme.
22 septembrie 2009

vineri, 24 iulie 2009

CALDURA MARE

Comunicat de presă

Având în vedere temperaturile ridicate înregistrate în ultimele zile şi
probabilitatea ca ele să crească în următoarea perioadă, Inspecţia Muncii
face următoarele precizări cu caracter preventiv:


În sensul Ordonanţei de Urgenţă nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi
aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor
încadrate în muncă, temperaturi extreme sunt considerate temperaturile
exterioare ale aerului care depăşesc +37°C sau care, corelate cu condiţii de
umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel.

În conformitate cu prevederile ordonanţei mai sus-menţionate, angajatorii
sunt obligaţi să ia măsuri minimale pentru menţinerea stării de sănătate a
salariaţilor. Pentru cei care lucrează în aer liber se va reduce
intensitatea şi ritmul activităţilor fizice, se va alterna efortul dinamic
cu cel static, se vor alterna perioadele de lucru cu perioadele de repaus în
locuri umbrite. Pentru cei care lucrează în spaţii închise se va asigura
ventilaţia la locurile de muncă.

Pentru mentinerea stării de sănătate a angajatilor este necesar să se
asigure de către angajator: apă minerală (2-4 litri/persoană/schimb),
echipament individual de protectie, duşuri. Angajatorii care nu pot asigura
condiţiile de mai sus, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu
reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, vor hotărî reducerea programului sau
eşalonarea pe două perioade a zilei de lucru.

Inspecţia Muncii a demarat o campanie naţională de control privind modul de
aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 99/2000, ce se va derula
pe toată perioada avertizărilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

23 iulie 2009

INSPECTOR GENERAL DE STAT,

CONSTANTIN MICĂU

joi, 16 iulie 2009

OFENSIVA GENERALA

PUBLICAM CU MARE PLACERE REZULTATELE SI CONCLUZIILE DESPRINSE IN URMA CAMPANIILOR DE CONTROL INTREPRINSE DE INSPECTIA MUNCII IN PRIMA DECADA A LUNII IULIE 2009.


Campanii de control ale Inspecţiei Muncii privind munca la negru şi securitatea sănătatea în muncă derulate la nivel naţional în construcţii şi pe litoral finalizate cu amenzi în valoare totală de 2.581.600 de lei

Inspecţia Muncii a derulat în perioada 6-10 iulie 2009 Campania Naţională privind verificarea respectării prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi identificarea cazurilor de muncă fără forme legale în domeniul construcţiilor.

În cadrul Campaniei au fost controlaţi 1517 angajatori. S-au aplicat amenzi în valoare de 2.388.600 de lei.
În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost controlaţi la nivel naţional 1517 angajatori cu 63.213 angajaţi, ce aveau ca profil declarat activitatea de construcţii. Dintre aceştia au fost sancţionaţi contravenţional 943, ceea ce reprezintă 38% din totalul firmelor. Cuantumul amenzilor a fost în valoare de 1.578.000 de lei. Pentru nerespectarea cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă, inspectorii de muncă au aplicat 1351 sancţiuni contravenţionale, din care 1076 avertismente şi 275 amenzi. În situaţia în care s-a constatat că există un pericol iminent de accidentare, s-a dispus sistarea activităţii în 17 unităţi, la 95 locuri de muncă şi a 339 echipamente de muncă.
Ponderea cea mai mare a deficienţelor constatate o au: nefolosirea echipamentului individual de protecţie de către lucrători (17.27%); protejarea şi utilizarea necorespunzătoare a platformelor de lucru, pasarelelor şi scărilor schelelor (15.76%); lipsa măsurilor colective de prevenire a căderilor de la înălţime – balustradă, mână curentă, protecţie suplimentară (18.18%); conceperea, construirea şi întreţinerea necorespunzătoare a schelelor (8.79%); lipsa controlării schelelor de către o persoană competentă (9,80%); utilizarea scărilor necorespunzătoare din punct de vedere al rezistenţei şi întreţinerii lor (5.86%)
Inspectoratele teritoriale de muncă care au constatat cele mai multe deficienţe sunt: ALBA - 7%, ARGEŞ – 6%, GALAŢI, HUNEDOARA, SĂLAJ, VASLUI – 5%, BUZĂU, DOLJ, NEAMŢ, SIBIU, VÂLCEA - 4%.
În domeniul relaţiilor de muncă au fost sancţionaţi 530 de angajatori, adică 38,65% din numărul total de angajatori controlaţi. S-au aplicat amenzi de 810.600 de lei şi s-au dispus 3.711 de măsuri. Au fost depistate 426 de persoane ce îşi desfăşurau activitatea fără a avea încheiate contracte individuale de muncă.
Cele mai frecvente încălcări ale prevederilor legislaţiei muncii au fost: primirea la muncă a persoanelor fără întocmirea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă, neacordarea concediilor de odihnă, nerespectarea duratei timpului de lucru şi a prevederilor legale privind repausul săptămânal, nesemnarea de către salariaţi a documentelor justificative privind ridicarea drepturilor salariale.
În vederea normalizării condiţiilor de lucru, a evitării accidentelor de muncă şi a diminuării numărului persoanelor care muncesc la negru, Inspecţia Muncii va continua controalele în construcţii şi în afara campaniilor tematice.
În data de 24 iunie 2009, Inspecţia Muncii a început Campania de control privind identificarea cazurilor de muncă nedeclarată şi verificarea respectării prevederilor legale de securitate şi sănătate în muncă de către operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea pe litoralul românesc în domeniul turismului, alimentaţiei publice şi comerţului.
Până la data de 12 iulie 2009 au fost controlaţi 119 angajatori care însumau 2.171 salariaţi. Au fost aplicate amenzi contravenţionale în valoare de 193.000 de lei. De asemenea, s-au înregistrat următoarele rezultate:
În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pe litoral s-au aplicat amenzi contravenţionale în valoare de 136.000 de lei.
Au fost constatate 225 de abateri de la prevederile legale, pentru a căror remediere au fost dispuse 225 măsuri cu termene de realizare de cel mult două săptămâni. Pentru abaterile constatate au fost sancţionaţi 79 angajatori aplicându-se 199 sancţiuni contravenţionale, dintre care 148 avertismente verbale, 29 avertismente scrise şi 22 amenzi.
Principalele deficienţe constatate au fost: instruirea necorespunzătoare a salariaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, neefectuarea unei supravegheri medicale adecvate, la angajare şi periodic, pentru toţi lucrătorii, nerealizarea de către angajator a evaluării riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, faptul că angajatorii nu au asigurat echipament individual de protecţie pentru toţi lucrătorii şi nu controlează utilizarea acestuia, admiţând prezenţa la lucru fără echipament.
Printre măsurile dispuse s-au regăsit: asigurarea de către angajator a unei instruiri suficiente şi adecvate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, asigurarea de către angajator a supravegherii stării de sănătate a lucrătorilor, acordarea de echipament de individual de protecţie şi utilizarea corectă a acestuia, asigurarea măsurilor privind prevenirea accidentelor prin electrocutare, asigurarea semnalizării de securitate şi sănătate la locul de muncă, sistarea echipamentelor de muncă din cadrul punctelor termice până la efectuarea întreţinerilor şi reviziilor tehnice impuse de prescripţiile tehnice ISCIR şi a obţinerii avizului de funcţionare valabil.
În domeniul relaţiilor de muncă s-au dispus 271 de măsuri cu termene ferme de realizare şi 24 de sancţiuni contravenţionale. Au fost depistate 33 de persoane fără forme legale de angajare din care 3 minori.
Inspectorii de muncă au verificat cu ocazia controalelor pe litoral şi măsurile dispuse în controale anterioare constatând că angajatorii au remediat toate deficienţele constatate.
Apreciem că printr-o activitate susţinută de îndrumare şi control a unităţilor, a urmăririi modului de realizare a măsurilor obligatorii dispuse în timpul campaniilor, angajatorii verificaţi vor remedia deficienţele constatate, ceea ce va conduce la normalizarea condiţiilor de muncă, la diminuarea cazurilor de muncă fără forme legale de angajare, precum şi la îmbunătăţirea activităţii de securitate şi sănătate în muncă.
16 iulie 2009

INSPECTOR GENERAL DE STAT,

CONSTANTIN MICLĂU

sâmbătă, 4 iulie 2009

De ce se prabusesc malurile?

Avalansa de accidente de munca care se produc pe unele santiere din aceeasi cauza, prabusirea unor maluri de pamant, ar fi trebuit sa puna pe ganduri factorii implicati in asigurarea sanatatii si securitatii in munca.Daca cumva i-a pus se pare ca asa au ramas. Pe ganduri...
Proliferarea acestui tip de accidente ne face sa credem ca masurile intreprinse nu au fost eficiente. Cati oameni mai trebuie sa fie ingropati de vii pentru ca angajatorii, toti factorii cu raspunderi in organizarea procesului de munca sa ia masurile necesare evitarii unor astfel de evenimente? Care sa fie acele masuri?
Respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative care reglementeaza domeniul SSM. Ce trebuie sa faca organele statului cu atributii in acest domeniu? Sa-si indeplineasca, pur si simplu atributiile. Adica sa exercite controale, sa sanctioneze prompt orice incercare de eludare a legii.
Dar lucratorii, ei ce trebuie sa faca? Si ei trebuie sa faca ceva! Sa refuze sarcinile de munca daca nu au fost asigurate conditiile normale. Sa nu execute lucrari pentru care nu au fost instruiti. Zau, pai daca procedeaza asa isi pierd locurile de munca. Organele statului sa vegheze sa nu se intample asa ceva!
Dar sa revenim la intrebarea din titlul acestor randuri. Malurile se surpa fiindca nu sunt asigurate. Unii cred ca astfel se fac economii de timp, de bani... Oare pentru ei vietile omenesti nu conteaza? Se pare ca nu! Atunci este bine ca astfel de oameni sa fie sanctionati exemplar.
Sa simta pe propria piele rigorile legii.
Asteptam masuri in acest sens!

duminică, 28 iunie 2009

ACCIDENTUL DE MUNCA, FAPT COTIDIAN?

Raspunsul la intrebarea din titlul acestor randuri este, din pacate, afirmativ. Si aceasta fiindca, zilnic sau aproape zilnic, mass-media difuzeaza stiri prin care suntem informati ca pe un santier de constructii din localitatea X, sau la o exploatare miniera din localitatea Y au avut loc accidente de munca soldate cu morti sau raniti. Ce-i de facut si de ce nu se face?
Bune intrebari! Dar care ar fi raspunsurile? Pentru ca astfel de tragedii sa nu se mai intample, trebuie avut intotdeauna in vedere un singur si un simplu lucru: respectarea cu strictete a legislatiei care reglementeaza derularea in conditii de deplina securitate a diverselor procese de munca din toate ramurile si sectoarele economiei nationale. Fiindca, este stiut, nu de ieri de azi, aceasta chestiune nu este si nu trebuie socotita a fi facultativa. Securitatea si sanatatea in munca nu trebuie considerate de nimeni cenusarese ale procesului de munca!
Un accident de munca trebuie sa dea mai mult de gandit tuturor celor care au responsabilitati privind sanatatea si securitatea in munca, sa conduca la actiuni hotarate de aplicare a prevederilor legale, de instruire a angajatilor, de asigurare a echipamemtelor de protectie, a tuturor conditiilor care contribuie la existenta unui mediu de munca sigur si sanatos.
Se actioneaza peste tot asa? Nu, nu se actioneaza! Graba sa se termine mai repede o lucrare, calcule meschine, iresponsabilitatea manifestata la nivelul multor structuri organizatorice, lipsa controlului asupra respectarii actelor normative care reglementeaza domeniul securitatii si sanatatii in munca, lipsa de intransigenta fata de cei care nesocotesc prevederile legale fac ca accidentul de munca sa devina un fapt cotidian.

Ca este asa o demonstreaza cele intamplate in Bucuresti sambata 27 iunie 2009: „un val de pamant s-a prabusit peste doi muncitori care lucrau pe un santier in zona Romexpo. Unul dintre ei a fost scos la suprafata si dus la spital. Pompierii si medicii s-au chinuit mai bine de 45 de minute sa-l salveze pe cel de-al doilea, ramas sub pamnt, insa nu au reusit”, noteaza sec agentiile de presa.
De ce s-a prabusit „malul” de pamant? Fiindca nu era asigurat cum o cer prevederile legale. Cine este raspunzator pentru cele intamplate? Sa speram ca nu victimile. Devenit fapt cotidian, accidentul de munca petrecut la Bucuresti confirma dispretul fata de litera si spiritul legislatiei care reglementeaza securitatea si sanatatea in munca.

sâmbătă, 27 iunie 2009

PREA MULTE OBLIGATII?

Un ins chitibusar, dar si cam carcotas, a ajuns la o concluzie socanta, pe care o vom prezenta si domniilor voastre in cele urmeaza. Domnia sa ne-a precizat din capul locului ca: “Legea securitatii si sanatatii in munca, nr. 319/2006, se refera, in cele unsprezece capitole ale sale, mai mult la obligatiile angajatorilor. Drept pentru care as face propunerea sa se numeasca Legea obligatiilor angajatorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Pai de ce nu, daca tot e plina de obligatii?” Dumneavoastra cum vi se pare propunerea aceasta? In ceea ce ma priveste, inainte de a-i da sau nu dreptate in cele sustinute, am luat in studiu Legea respectiva. Asa este, Legea 319/2006 are XI capitole. Intr-adevar, Capitolul III este dedicat obligatiilor angajatorilor. Astfel, Sectiunea 1 se refera la obligatiile generale ale angajatorilor ; Sectiunea 2 contine articole care reglementeaza aspecte privind serviciile externe de prevenire si protectie; Sectiunea 3 se ocupa de "Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, pericol grav si iminent". Probabil ca insul nostru s-a ofuscat profund fiindca art. 10 (1) de la aceasta sectiune incepe chiar asa "angajatorul are urmatoarele obligatii”… si apoi in aproape toate articolele continute, angajatorul este in prim plan, la obligatii, bineinteles. Mai sa ia foc cand a vazut ca, hodoronc-tronc, Sectiunea 4 cuprinde "alte obligatii ale angajatorilor"… Chiar daca Sectiunea 5 se refera la "informarea lucratorilor" nu a putut trece cu vederea faptul ca si aici sunt articole sau alineate care "vorbesc" tot despre obligatiile angajatorilor. Si sustine, omul nostru, ca obligatii ale angajatorilor pot fi regasite si in urmatoarele sectiuni ale capitolului. Se pare ca a fost oarecum multumit de Capitolele IV si V. Aici nu sunt cuprinse, zice dansul, obligatii explicite ale angajatorilor.
Mergand mai departe, in studiul legii, desigur, am ajuns la Capitolul VI. Si aici, sustine carcotasul nostru, angajatorul e bagat in seama. Capitolul cuprinde cerinte exprese, ma rog, obligatii ale angajatorului cu privire la “comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor”. Iritat a fost si de scurtul Capitol VII. Adica de ce, oameni buni, pentru protejarea grupurilor sensibile la riscuri, tot angajatorii sa aiba obligatia sa amenajeze locurile de munca in asa fel incat grupurile astea sa fie protejate…
Parca innebunise cand am ajuns sa discutam despre continutul capitolelor VIII si IX. Perora ca angajatorii sunt pusi astfel la stalpul infamiei, ca ei au numai obligatii… ca nu se bucura de respectul societatii noastre… ca legea ar fi comunista, etc. etc.
Si toate astea fiindca, la un moment dat, mi-am permis sa-l intrerup si sa-i precizez ca argumentele sale sunt false si ca in mod firesc legiuitorul trebuia sa prevada obligatii pentru angajatori si ca legea securitatii si sanatatii in munca nu e o lege comunista si ca prin ea se transpun prevederile Directivei Consiliului nr. 89/39/CEE… Mi-a trantit telefonul in nas, lasandu-ma pe ganduri. Mi-am revenit repede si am concluzionat: insul acesta, carcotas si ofuscat, poate sa aiba ceva treptate, ma gandesc la unele formulari, dar sigur face parte din categoria celor care isi aduc aminte de securitate si sanatate in munca numai atunci cand in compania lor se intampla ceva grav si pentru care sunt trasi la raspundere.
Sigur omul meu nu face parte dintre cei care au apreciat spiritul modern al legii, precum si posibilitatile de actiune create pentru atingerea scopului acesteia. O mare parte dintre acestia pun mare pret pe calitatea pregatirii profesionale. Dupa ei o buna pregatire profesionala include automat si elementele care vizeaza securitatea si sanatatea în munca. Tocmai de aceea au grija ca la introducerea de noi tehnologii, progresul tehnic presupus de acestea sa fie bine însusit de lucratori, pe faze si operatii si din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca. Ei nu stau prea mult pe ganduri atunci cand trebuie sa se ocupe de promovarea unei reale abordari preventive a domeniului securitatii si sanatatii in munca, ei antreneaza toti actorii, inclusiv tinerii lucratori. Obiectivul lor de prima urgenta: promovarea activitatilor ce contureaza formarea si consolidarea unei adevarate culturi a preventiei, ale carei principale directii de actiune trebuie sa fie anticiparea riscurilor specifice activitatii productive si desigur, controlul manifestarii acestora...
Asta e, oameni si oameni...

joi, 25 iunie 2009

Despre risc si meserie

FARA PREJUDECATI

Se poate spune ca sintagma "risc si meserie" formeaza un binom. Un binom in care fiecare parte este influentata de cealalta. Armonia binomului depinde asadar de calitatea fiecarei parti. Un act normativ care si-a propus sa reglementeze aspecte ale raporturilor dintre risc si meserie este Legea 319/2006.
Intrata în vigoare la 1 octombrie 2006, Legea securitatii si sanatatii în munca, o spunem din capul locului, are spirit european, transpune, de altfel, la realitatile romanasti Directiva Consiliului nr. 89/391/ CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea îmbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca.
Proclamarea faptului, prin chiar primul sau articol, ca respectiva lege stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, la protectia sanatatii si securitatii lucratorilor, la eliminarea factorilor de risc si de accidentare, principii care trebuie sa asigure, în acelasi timp, informarea, instruirea, consultarea si participarea echilibrata potrivit legii a lucratorilor sau a reprezentantilor lor la demersurile întreprinse de cei în drept la conturarea si aplicarea directiilor generale pentru implementarea acestor principii, dezvaluie spiritul european al acestui act normativ. Din pacate, aliniatul art. 1 care consfinteste aceste lucruri are, zic unii, o exprimare cam poticnita…
Oricum, din studiul atent al legii se deprinde o noua filozofie de abordare a domeniului securitatii si sanatatii în munca. Filozofie care a suparat si chiar a produs nedumerire si manie cu greu retinuta din partea unor angajatori si nu numai a lor. Precizam ca „mania” despre care aminteam i-a cuprins, de regula pe cei care se obisnuisera cu sistemul „mura-n gura„ despre care am mai scris si cu alte prilejuri. Altii, în schimb, au apreciat spiritul modern al legii, precum si posibilitatile de actiune create pentru atingerea scopului acesteia. O mare parte dintre acestia pun mare pret pe calitatea pregatirii profesionale. Dupa ei o buna pregatire profesionala include automat si elementele care vizeaza securitatea si sanatatea în munca. Tocmai de aceea au grija ca la introducerea de noi tehnologii, progresul tehnic presupus de acestea sa fie bine însusit de lucratori, pe faze si operatii si din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca. Ei nu stau prea mult pe ganduri atunci cand trebuie sa se ocupe de promovarea unei reale abordari preventive a domeniului securitatii si sanatatii in munca, ei antreneaza toti actorii, inclusiv tinerii lucratori. Obiectivul lor de prima urgenta: promovarea activitatilor ce contureaza formarea si consolidarea unei adevarate culturi a preventiei, ale carei principale directii de actiune trebuie sa fie anticiparea riscurilor specifice activitatii productive si desigur, controlul manifestarii acestora. Din aceasta ecuatie ei nu scot lucratorii sau pe reprezentantii lor. Împreuna actioneaza pentru abordarea preventiva a domeniului securitatii si sanatatii în munca, împreuna deruleaza actiunile de constentizare a riscurilor. Oricum, trebuie precizat, elementul cel mai important în acest demers îl constituie formarea profesionala continua.. Aceasta trebuie sa fie adaptata realitatilor muncii cotidiene din fiecare companie.
Procesul de constientizare trebuie sa-si propuna cuprinderea tuturor activitatilor legate de de o instruire eficienta. Pentru aceasta este necesar sa fie pregatiti oameni care sa stie ce înseamna si ce rol are instruirea.
Risc si meserie devine, asadar, un binom armonizat numai si numai daca „meseriasul” are o buna pregatire profesionala si daca actiunile de constientizare privind riscurile de la locul sau de munca si-au atins scopul: derularea procesului de munca in conditii de deplina securitate.

luni, 25 mai 2009

ACCIDENTUL COLECTIV DE LA PASAJUL BANEASA



Executantul lucrarilor de la Pasajul Baneasa, unde si-au pierdut viata trei muncitori, va raspunde penal pentru accidentul de saptamana trecuta. Luni, Inspectoratul de stat in Constructii a formulat plangere penala impotriva a patru persoane din conducerea santierului, anunta Realitatea TV.


Ancheta oficiala a stabilit ca accidentul s-a produs din cauza lipsei peretilor de sustinere a malurilor din metal sau lemn, clauze prevazute de proiectant in contract si probabil nerespectate de subcontractorul Marconstruct si antreprenorul Lena. Trei dintre muncitorii care lucrau la o deviere a retelei de apa-canal de la Pasaj au murit dupa ce malul de pamant s-a prabusit peste ei.

Primul muncitor scos de sub malul care s-a prabusit la pasajul Baneasa a fost externat, dupa ce a primit ingrijiri medicale la Spitalul Elias din Bucuresti, unde a fost adus in stare de soc, au declarat medicii de la Camera de Garda ai spitalului. Barbatul se afla in afara oricarui pericol, nefiind descoperite leziuni in urma investigatiilor medicale efectuate, a precizat purtatorul de cuvant al Spitalului Elias, dr. Valentin Calu.
Accidentul s-a produs in jurul orei 18.30, cand patru muncitori au fost prinsi sub un mal de pamant inalt de patru metri. Permanent a existat riscul ca pamantul sa se surpe din nou, ceea ce a ingreunat actiunea de salvare.

sâmbătă, 23 mai 2009

STOP DASULUI DE PE MUCHIA LEGII

UN RASPUNS PRECIS LA INTRBARI EXACTE
“CE SI CINE IMPIEDICA RESPECTAREA NORMELOR DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA?”
Cum ar trebui actionat în domeniul securitatii si sanatatii în munca pentru a fi împlinite cerintele domeniului si exigentele Uniunii Europene? Actorii care joaca pe aceasta importanta scena sociala ar trebui sa-si împlineasca pur si simplu, menirea. Adica? Patronatele, sindicatele, institutiile statului cu atributii în acest domeniu, angajatorii si angajatii ar trebui sa perceapa cu luciditate obiectivele comune ce le stau în fata si actioneze concertat pentru îndeplinirea lor. Rezultatul, acestei de prea mult timp asteptate actiuni, ar fi trebuit sa consemneze pasii facuti în directia aplicarii concrete a legislatiei comunitare ce guverneaza domeniul, ar fi trebuiut sa dea posibilitatea unor corectii absolut necesare pentru a se raspunde mai bine specificului national. Si nu numai atat. Ar fi trebuit sa fructifice o ocazie excelenta. Ma refer la ocazia de cunoastere si de disiminare a experientei pozitive dobandite de diverse colective de munca. Tot ce ar fi trebuit sa se întreprinda pe fluxul demersului preventiv ar fi fost de bun augur, ar fi condus la o stare de bine în munca. Ameliorarea continua a starii de bine în munca ar fi trebuit sa se reflecte pregnant nu numai în starea protectiei muncii din fiecare unitate economica ci, si în alte aspecte privind munca, sa fi contribuit la dezvoltarea unei adevarate culturi preventive.
S-a intamplat ceva din toate acestea? Rezultatele sunt cam palide. Si, daca sunt, ele sunt ...ingropate de evenimente care pun in evidenta consecintele unor mentalitati rudimentare de genul „las’ ca merge si asa”.
Cu toate ca în domeniul securitatii si sanatatii în munca, prevederile legale sunt destul de clare, am întalnit cazuri cand se actioneaza numai cand ajunge, cum se spune, cutitul la os sau dupa producerea unor evenimente nedorite. Motivatia celor în culpa are la baza milioane de motive false. Toate îsi trag periculoasa „seva„ din mentalitati paguboase, precum „Las’ca merge si asa”, „Mie nu mi se poate întampla” sau altele din aceeasi familie a iresponsabilitatii, izvorand, nu o data, din calcule meschine. Ele, motivele false, inconstienta unor semeni de-ai nostri, dorinta de castig cu orice pret au facut posibile tragedii, precum cea mai recenta, ma refer la evenimenul de la „Pasajul Baneasa” sau la cea de la Mihailesti – Buzau de acum cativa ani sau la oricare alta din alta parte de tara, unde oameni nevinovati au platit cu bunul lor cel mai de pret:viata.
Cei care nesocotesc prevederile legale trebuie sanc\ionati fara îngaduinta, spre a simti pe propria lor piele ca unde-i lege nu-i tocmeala. Poate ca astfel sarabanda încalcarilor normelor de securitate si sanatate în munca va fi stopata. Ceea ce se va reflecta si în numarul tot mai redus al accidentelor de munca.
Si fiindca aceasta meteahna nu este de ieri, de azi trebuie actionat cu intransigenta pentru repunerea în drepturi oriunde si oricand a literei si a spiritului legii. Numai asa vom avea sentimentul ca ne-am facut datoria.
Sa dam un raspuns precis, urmat de masuri deosebite la intrebarile: „Ce si cine impiedica aplicarea corecta a normelor de securitate si sanatate in munca?”
Sa fie stopat dansul pe muchia legii!

luni, 27 aprilie 2009

MEDICINA MUNCII

 

METODOLOGIA DECLARĂRII BOLILOR PROFESIONALE

 

Potrivit legislaţiei, bolile profesionale sunt definite ca fiind afecţiunile determinate de agenţi nocivi fizici, chimici, biologici, existenţi în procesele de muncă, şi de suprasolicitare a diferitelor organe, aparate şi sisteme ale organismului în îndeplinirea sarcinilor de serviciu indiferent de tipul de contract de muncă existent între angajator şi angajat.

Sunt boli profesionale şi afecţiunile suferite de elevi, studenţi, şi ucenici în timpul efectuării practicii profesionale. Intoxicaţia acută profesională se consideră şi accident de muncă. Boala transmisibilă profesională se declară şi ca boală transmisibilă, conform normelor antiepidemice.

Declararea, cercetarea şi evidenţa bolilor profesionale constituie obligaţie în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319 din 14 iulie 2006. Lista bolilor profesionale a căror declarare, cercetare şi evidenţă sunt obligatoriii este stabilită prin legislaţie. (Anexa 2).

 

a.Unităţi care au responsabilităţi în declararea şi circuitul cazurilor noi de boală profesională:

orice unitate medicală în care medicul suspicionează un caz de îmbolnăvire profesională are obligaţia de a completa Fişa BP1;

structurile de medicina muncii de toate tipurile: publice sau private care au obligaţia de a confirma profesionalitatea cazului de boală;

clinicile de medicina muncii şi structurile cu paturi din ţară care stabilesc cu certitudine prin complexitatea examenelor de specialitate clinice, paraclinice şi de laborator, diagnosticul de profesionalitate pentru fiecare caz în parte;

autorităţile de sănătate publică prin compartimentele de medicina muncii care declară cazul de boală profesională după întocmirea procesului verbal de cercetare a cazului de boală profesională, prin completarea fişei de declarare a cazului de boală profesională BP2.

Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii unitate care aparţine de Ministerul Sănătăţii Publice.

 

b. Legislaţia care reglementează circuitul şi declararea bolilor profesionale

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319 /2006.

HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006.

Ordinul MS privind constituirea Registrului operativ naţional al bolilor profesionale şi a Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale nr. 188 din 23 februarie 2004 care legiferează înfiinţarea acestui centru la nivelul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti.

 

c. Formulare obligatorii (conform HG 1425/2006):

Fişa de semnalizare BP1;

Fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2;

Procesul verbal de cercetare a cazului de boală profesională;

Raportarea anuală a situaţiei expunerii la agenţi nocivi (Formular elaborat de Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare boli profesionale pe baza Formularului Ministerului sănătăţii C.XIII Situaţia condiţiilor de muncă deosebite din întreprinderi, care a fost adaptat şi reactualizat conform clasificării activităţilor din economia naţională CAEN).

 

d. Circuitul informaţional privind declararea cazurilor noi de boală profesională la nivel naţional:

 

Semnalarea bolilor profesionale

Bolile profesionale, precum şi suspiciunile de boli profesionale se vor semnala obligatoriu de către toţi medicii care depistează astfel de îmbolnăviri, indiferent de specialitate şi locul de muncă, cu prilejul oricărei prestaţii medicale: examene medicale profilactice, consultaţii medicale de specialitate.

Medicul care suspectează o boală profesională completează fişa de semnalare BP1, şi trimite bolnavul cu această fişă la unitatea sanitara de medicina muncii, respectiv clinica de boli profesionale sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor, în vederea precizării diagnosticului de boală profesională.

Medicul specialist de medicina muncii examinează bolnavul, stabileşte diagnosticul de profesionalitate şi completează fişa de semnalare BP1 pe care o trimite oficial la autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în termen de maximum 7 zile de la precizarea diagnosticului de profesionalitate.

 

  Cercetarea bolii profesionale

După primirea fişei de semnalare BP1, medicul specialist de medicina muncii din cadrul autorităţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti cercetează în termen de 7 zile, având în vedere ruta profesionala, cauzele îmbolnăvirii profesionale.

Cercetarea se face în prezenta angajatorului sau a reprezentantului acestuia ori, după caz, a persoanelor fizice autorizate în cazul profesiilor liberale, conform art.34 alin. (2) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă.

Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective şi se finalizează cu redactarea şi semnarea procesului verbal de cercetare a cazului de boală profesională.

Acest document este semnat de toţi cei care au luat parte la cercetare, conform competenţelor, menţionându-se în mod special cauzele îmbolnăvirii, responsabilitatea angajatorilor şi măsurile tehnice şi organizatorice necesare prevenirii unor boli profesionale similare.

În situaţia în care angajatorul sau reprezentantul acestuia ori, după caz, persoana fizică autorizată în cazul profesiilor liberale, sau inspectorul de muncă, ori lucrătorul, sau asiguratorul nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul-verbal de cercetare ori cu măsura tehnică sau organizatorică formulată, se pot adresa, în scris, în termen de 30 de zile de la data primirii procesului-verbal de cercetare a cazului de boala profesională, Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de şanse şi de Ministerul Sănătăţii Publice. Soluţiile adoptate în aceste situaţii vor fi comunicate în scris celor interesaţi, în termen de 20 de zile de la data primirii contestaţiei.

Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională se înmânează angajatorului, medicului care a semnalat îmbolnăvirea, pentru evidenţa îmbolnăvirilor profesionale şi pentru a urmări realizarea măsurilor prescrise, precum şi medicului de medicina muncii din autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti.

Pe baza confirmării caracterului profesional al îmbolnăvirii, medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea declara cazul de îmbolnăvire profesională, completând fişa de declarare a cazului de boala profesională BP2.

 

 Declararea bolilor profesionale

Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se păstrează la autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi va cuprinde următoarele documente:

   a) opisul documentelor din dosar;

   b) istoricul de expunere profesională (documentul care certifică ruta profesională, şi anume copie de pe carnetul de muncă) şi, după caz, nivelul măsurat al agenţi nocivi, sau noxa identificată;

   c) copie de pe fişa de identificare a riscurilor profesionale de la dosarul medical de medicina muncii;

   d) istoricul stării de sănătate la locul de muncă (documentul eliberat de medicul de medicina muncii care asigură asistenţa de medicina muncii la unitatea respectivă);

   e) documentul medical care precizează diagnosticul de boală profesională (biletul de ieşire emis de clinica/secţia de medicina muncii din structura spitalelor sau adeverinţa medicală emisă de medicul de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boală profesională, în cazul în care bolnavul nu a fost internat) şi copii ale unor investigaţii necesare pentru susţinerea diagnosticului de profesionalitate;

   f) procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională;

   g) copie de pe fişa de semnalare BP1.

Declararea bolilor profesionale se face de către autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din care face parte medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea, pe baza documentelor precizate, prin fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2, care reprezintă formularul final de raportare a bolii profesionale nou-declarate.

În cazul în care unitatea la care s-a produs îmbolnăvirea a fost desfiinţată sau nu mai există la momentul precizării diagnosticului de boală profesională, cazul respectiv se poate declara prin fişa de declarare BP2 pe baza documentelor prevăzute.

Cazurile de pneumoconioze, precum şi cazurile de cancer profesional se înregistrează la ultimul angajator unde a lucrat bolnavul şi unde există factorii de risc ai bolii profesionale respective evidenţiaţi prin documente oficiale de la autoritatea de sănătate publică; ele se declară şi se păstrează în evidenţă de către autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din judeţul sau din municipiul Bucureşti în care se afla agentul economic respectiv.

Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, este răspunzătoare pentru corectitudinea datelor înscrise în fişa de declarare BP2.

Bolile profesionale cu diagnosticul de pneumoconioză se confirma numai pe baza diagnosticului precizat de către comisiile de pneumoconioze de la nivelul clinicilor de boli profesionale.

 

 Raportarea bolilor profesionale

Bolile profesionale nou-declarate se raportează în cursul lunii în care s-a produs îmbolnăvirea, de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, la Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, la Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii, Bucureşti, precum şi la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilite conform legii.

O copie a fişei de declarare BP2 se va înmâna lucrătorului diagnosticat cu boala profesională.

La nivelul Centrului naţional de coordonare metodologica şi informare privind bolile profesionale se constituie Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale, care se reactualizează lunar cu datele din fişele de declarare BP2.

Centrul naţional de coordonare metodologica şi informare privind bolile profesionale reprezintă forul metodologic care asigură asistenţa şi îndrumarea tehnică profesională în domeniul bolilor profesionale.

Centrul naţional de coordonare metodologica şi informare privind bolile profesionale raportează semestrial datele privind morbiditatea profesională Autorităţii de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice.

Centrul naţional de coordonare metodologica şi informare privind bolile profesionale transmite informaţiile de interes public privind bolile profesionale tuturor instituţiilor implicate în activităţi cu impact asupra Sănătăţii lucrătorilor.

Lista bolilor profesionale ale căror declarare, cercetare şi evidenţă sunt obligatorii este prevăzută în anexă.

Structurile de medicina muncii din cadrul autorităţilor de sănătate publică judeţene vor raporta cu o periodicitate anuală Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale situaţia absenteismului medical prin boli profesionale pentru cazurile nou-declarate în anul respectiv.

Intoxicaţia acută profesională se declară, se cercetează şi se înregistrează atât ca boala profesională, cât şi ca accident de muncă.

 

BOLILE LEGATE DE PROFESIE

 

Bolile legate de profesie sunt boli cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi sunt de natură profesională.

Lista bolilor legate de profesiune este prezentată în Anexa1

 

Bolile legate de profesiune nu se declară. Acestea se dispensarizează medical şi se comunică angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sănătatea lucrătorilor, în vederea luării măsurilor tehnico-organizatorice de normalizare a condiţiilor de muncă.

 

Precizare

Unul dintre scopurile examenului medical periodic îl constituie depistarea şi diagnosticarea corectă a bolilor legate de profesie.

Ele se dispensarizează utilizându-se aceeasi metodologie ca si cea folosita pentru bolile cronice.

Dr. Adriana Todea

Sef de sectie medicina muncii

Institutul de Sanatate Publica Bucuresti


 



miercuri, 8 aprilie 2009

COMUNICAT DE PRESA

Concluziile cercetării accidentelor colective de muncă care au avut loc la

Exploatarea Minieră Petrila în data de 15 noiembrie 2008

Inspecţia Muncii a finalizat cercetarea evenimentului care a avut loc în data de 15.11.2008 la Exploatarea Minieră Petrila, subunitate a Companiei Naţionale a Huilei S.A. Petroşani, soldat cu decesul a 13 persoane şi pierderea capacităţii de muncă pentru alte 15, stabilind că cele două explozii produse la ora 14:49, respectiv ora 18:30, au condus la două accidente de muncă colective.

Prima explozie a fost de tip deflagraţie şi a avut loc la nivelul subetajului III de unde s-a propagat descendent, pe traiectul spaţiului gol al conului de golire format la ferestrele de descărcare din zona coloanelor de susţinere nr. 15-17, la nivelul abatajului şi lucrărilor adiacente acestuia. Aceasta s-a produs din cauza refulării amestecului exploziv metan-aer, acumulat în golurile formate în spaţiul exploatat ca urmare a operaţiei de descărcare a cărbunelui din banc, prin efectul de piston produs de căderea intempestivă a rocilor din acoperişul principal peste cărbunele din bancul subminat din zona acoperişului, spre zona de manifestare a focului endogen dezvoltat la nivelul subetajului III.

În urma exploziei de la ora 14:49, opt lucrători au fost accidentaţi mortal şi alţi nouă şi-au pierdut temporar capacitatea de muncă.

În jurul orei 18:30, în golurile existente în zona de manifestare a focului endogen de la nivelul subetajului III s-a format un amestec exploziv constituit din metan, monoxid de carbon şi hidrogen (ultimele două rezultând din procesele de ardere a cărbunelui şi din reacţiile secundare care au avut loc la contactul apei cu focul endogen), care ajuns în domeniul de explozivitate a produs o nouă deflagraţie cu intensitate mai mare decât prima, propagată la nivelul abatajului şi lucrărilor adiacente.

În urma celei de a doua explozii cinci lucrători şi-au pierdut viaţa şi alţi şase au fost răniţi.

Expertiza tehnică efectuată a stabilit că sursa de iniţiere pentru ambele explozii a fost focul endogen situat la subetajul III al abatajului nr. 431 situat în zona de pornire a abatajului.

Cauza producerii acestui eveniment a fost desfăşurarea activităţii în condiţiile existenţei unui pericol grav şi iminent, care a constat în:

-           continuarea operaţiilor de combatere activă a focului endogen apărut în abatajul frontal cu banc de cărbune subminat nr. 431 în data de 09.11.2008, în condiţiile în care a existat un proces de amplificare al acestui fenomen, manifestat prin apariţia cărbunelui supraîncălzit, sub formă de jar şi foc deschis în timpul operaţiei de descărcare din bancul subminat, încă din data de 12.11.2008;

-           producerea unei aprinderi de metan în data de 10.11.2008, schimbul I;

-           continuarea operaţiilor de combatere activă a focului endogen în condiţiile în care accesul la focar nu era accesibil;

-           neînchiderea cu diguri de izolare a zonei afectate.

Alte cauze care au concurat la producerea evenimentului sunt legate de abateri de la normele de securitate şi sănătate a muncii, după cum urmează:

1.         Împuşcarea găurilor lungi pentru formarea liniei de descărcare a cărbunelui din bancul subminat pe porţiunea cuprinsă între intersecţia abatajului cu galeria direcţională din culcuş şi mijlocul abatajului încă din faza de săpare a camerei de atac, a favorizat circulaţia aerului prin bancul de cărbune fisurat.

2.         În cadrul lucrărilor miniere de evacuare a aerului viciat de la nivelul orizontului -200, lucrări aferente abatajului frontal nr. 431, existau porţiuni în care profilul liber al acestora era redus, fapt pentru care nu se asigura debitul de aer necesar la front, stabilit prin proiectul de aeraj,  în condiţiile opririi instalaţiei de aeraj pentru activare.

3.         Din analiza actelor de cercetare a fenomenelor de autoîncălzire (din 01.09.2006 şi din 01-06.10.2007) care au avut loc în timpul exploatării subetajelor superioare de la acest abataj, acte  întocmite de către comisii de cercetare din cadrul C.N.H. Petroşani, s-a constatat că nu au fost luate măsurile necesare pentru prevenirea apariţiei focurilor endogene.

4.         Săparea galeriei direcţionale din culcuş aferentă abatajului frontal nr. 431 a depăşit cu circa 3 metri linia hotarului convenţional cu câmpul de abataj nr. 433 stabilit prin Programul general de exploatare pentru anul 2008. În această situaţie s-au creat condiţii pentru fisurarea şi subminarea cărbunelui dintre cele două câmpuri de abataj şi posibilitatea circulaţiei aerului prin spaţiul exploatat.

5.         În momentul producerii evenimentului din data de 15.11.2008, distanţa dintre abatajul nr. 431 şi abatajul nr. 433, adiacent, a fost de circa 25 de metri în zona de acoperiş  şi de circa 34 de metri în zona de culcuş, distanţe care erau mai mici decât cele prevăzute în metoda cadru de exploatare, fapt care a favorizat circulaţia aerului prin spaţiul exploatat.

6.         Programul de lucru din data de 10.11.2008, pentru activitatea desfăşurată de salvatorii minieri, a fost întocmit, avizat şi aprobat în condiţiile în care s-a stabilit efectuarea de lucrări pentru lichidarea şi combaterea fenomenului de autoîncălzire din abatajul nr. 431, atât cu salvatori minieri, cât şi cu personal nesalvator.

7.         Personalul nesalvator care avea atribuţii în zona abatajului frontal nr. 431 nu a fost instruit şi informat asupra riscurilor la care este supus, existând astfel pericolul de accidentare.

8.         Abatajul frontal nr. 431 a fost pus în funcţiune în data de 07.11.2008 în situaţia în care nu erau îndeplinite toate condiţiile de securitate şi sănătate în muncă, care trebuiau concretizate prin asigurarea debitului de aer în cazul aerisirii numai sub depresiunea generală a minei şi prin evitarea acumulărilor de metan în concentraţii peste limitele admise.

9.         Imediat după producerea primei explozii din data de 15.11.2008, conducătorul sucursalei nu şi-a îndeplinit sarcinile prevăzute în Regulamentul de securitate şi sănătate în muncă al C.N.H. Petroşani pentru cazul incidentelor majore.

 

Alte constatări ale Comisiei de cercetare:

-           Conducerea E.M. Petrila nu a comunicat instituţiilor prevăzute de lege evenimentul care a avut loc în data de 10.11.2008 în abatajul frontal cu banc de cărbune subminat nr. 431, orizont -250, subetajul IV – vatră, eveniment în care au fost implicaţi  electricienii Horvath Gabriel şi Drăgănesc Emil.

-           În evidenţele privind acumulările de metan şi interogări manuale de la staţia telegrizumetrică sunt consemnate acumulări de metan de peste 2% încă din faza de conturare a abatajului frontal cu banc de cărbune subminat nr. 431, orizont -250, subetajul IV – vatră. În aceste evidenţe la coloana „cauza acumulării" s-a consemnat, în unele cazuri, „captorul măsoară eronat" sau „captor defect", fără a se fi efectuat raportarea şi cercetarea acestor acumulări de către comisii care trebuiau numite de către directorul E.M. Petrila.

-           Deşi în înregistrările de la staţia telegrizumetrică sunt evidenţiate valori ale concentraţiei de metan de peste 1% pe perioade mai mari de 6 ore (durata unui schimb de lucru), în Registrul de evidenţă a metanului de la sectorul I, conducatorii formaţiilor de lucru de pe toate schimburile de la sectorul respectiv, consemnează valori de 0,3%-0,4%.

-           Instalaţia de aeraj parţial pentru activare de la abatajul nr. 431 a funcţionat în condiţiile în care nu a existat un proces-verbal de punere în funcţiune a acesteia.

-           Pentru refacerea profilului lucrărilor miniere de la nivelul orizontului -200, în vederea normalizării aerajului din zona abatajului nr. 431, a fost repartizat personal nesalvator, în condiţiile în care pe aceste lucrări exista riscul intoxicării cu monoxid de carbon.

-           În timpul cercetării evenimentului care s-a produs la abatajul nr. 431 în data de 15.11.2008, pe parcursul audierii personalului, au fost identificate 3 cazuri în care lucrătorii de la un alt abataj s-au prezentat la dispensarul medical al unităţii şi la spital pentru îngrijiri medicale ca urmare a unor intoxicaţii cu fum (în data de 10 şi respectiv 14.11.2008). Cu toate că despre aceste evenimente au fost înştiinţaţi atât şeful de schimb, şeful de brigadă, şeful de sector, cât şi directorul sucursalei, aceştia au muşamalizat evenimentul chiar cu ameninţări şi ca atare nu au fost comunicate, cercetatate şi înregistrate conform prevederilor legale.

-           Salvatorii minieri care au desfăşurat activitatea în abatajul frontal nr. 431, în schimbul II al zilei de 15.11.2008, nu au utilizat aparatele izolante de salvare, deşi concentraţia de monoxid de carbon era peste limita admisă.

 

Pentru desfăşurarea activităţii în condiţiile existenţei unui pericol grav şi iminent, în conformitate cu prevederile Legii nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, Comisia de cercetare a stabilit că responsabilitatea este purtată de cinci persoane: directorul sucursalei E.M. Petrila, inginerul şef securitate minieră E.M. Petrila, inginerul şef producţie E.M. Petrila, şeful staţiei de salvare minieră E.M. Petrila, şeful sectorului I E.M. Petrila. Pentru trei dintre acestea (directorul sucursalei E.M. Petrila, inginerul şef securitate minieră E.M. Petrila, şeful staţiei de salvare minieră E.M. Petrila) propunându-se continuarea cercetărilor sub aspect infracţional.

Inspecţia Muncii a aplicat 18 sancţiuni contravenţionale, 14 - Exploatării Miniere Petrila şi 4 - Companiei Naţionale a Huilei Petroşani, în valoare totală de 152.000 lei. Încălcările legislaţiei în domeniu au fost săvârşite de 28 de persoane din cadrul unităţilor amintite.

Pentru remedierea deficienţelor constatate şi prevenirea altor evenimente similare, Comisia de cercetare a dispus un număr de 10 măsuri de natură tehnică şi organizatorică.

Inspecţia Muncii, prin Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara, va urmări modul de realizare al acestora.

 

07 aprilie 2009

Inspector General de Stat,

Mariana Basuc