joi, 25 iunie 2009

Despre risc si meserie

FARA PREJUDECATI

Se poate spune ca sintagma "risc si meserie" formeaza un binom. Un binom in care fiecare parte este influentata de cealalta. Armonia binomului depinde asadar de calitatea fiecarei parti. Un act normativ care si-a propus sa reglementeze aspecte ale raporturilor dintre risc si meserie este Legea 319/2006.
Intrata în vigoare la 1 octombrie 2006, Legea securitatii si sanatatii în munca, o spunem din capul locului, are spirit european, transpune, de altfel, la realitatile romanasti Directiva Consiliului nr. 89/391/ CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea îmbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca.
Proclamarea faptului, prin chiar primul sau articol, ca respectiva lege stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, la protectia sanatatii si securitatii lucratorilor, la eliminarea factorilor de risc si de accidentare, principii care trebuie sa asigure, în acelasi timp, informarea, instruirea, consultarea si participarea echilibrata potrivit legii a lucratorilor sau a reprezentantilor lor la demersurile întreprinse de cei în drept la conturarea si aplicarea directiilor generale pentru implementarea acestor principii, dezvaluie spiritul european al acestui act normativ. Din pacate, aliniatul art. 1 care consfinteste aceste lucruri are, zic unii, o exprimare cam poticnita…
Oricum, din studiul atent al legii se deprinde o noua filozofie de abordare a domeniului securitatii si sanatatii în munca. Filozofie care a suparat si chiar a produs nedumerire si manie cu greu retinuta din partea unor angajatori si nu numai a lor. Precizam ca „mania” despre care aminteam i-a cuprins, de regula pe cei care se obisnuisera cu sistemul „mura-n gura„ despre care am mai scris si cu alte prilejuri. Altii, în schimb, au apreciat spiritul modern al legii, precum si posibilitatile de actiune create pentru atingerea scopului acesteia. O mare parte dintre acestia pun mare pret pe calitatea pregatirii profesionale. Dupa ei o buna pregatire profesionala include automat si elementele care vizeaza securitatea si sanatatea în munca. Tocmai de aceea au grija ca la introducerea de noi tehnologii, progresul tehnic presupus de acestea sa fie bine însusit de lucratori, pe faze si operatii si din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca. Ei nu stau prea mult pe ganduri atunci cand trebuie sa se ocupe de promovarea unei reale abordari preventive a domeniului securitatii si sanatatii in munca, ei antreneaza toti actorii, inclusiv tinerii lucratori. Obiectivul lor de prima urgenta: promovarea activitatilor ce contureaza formarea si consolidarea unei adevarate culturi a preventiei, ale carei principale directii de actiune trebuie sa fie anticiparea riscurilor specifice activitatii productive si desigur, controlul manifestarii acestora. Din aceasta ecuatie ei nu scot lucratorii sau pe reprezentantii lor. Împreuna actioneaza pentru abordarea preventiva a domeniului securitatii si sanatatii în munca, împreuna deruleaza actiunile de constentizare a riscurilor. Oricum, trebuie precizat, elementul cel mai important în acest demers îl constituie formarea profesionala continua.. Aceasta trebuie sa fie adaptata realitatilor muncii cotidiene din fiecare companie.
Procesul de constientizare trebuie sa-si propuna cuprinderea tuturor activitatilor legate de de o instruire eficienta. Pentru aceasta este necesar sa fie pregatiti oameni care sa stie ce înseamna si ce rol are instruirea.
Risc si meserie devine, asadar, un binom armonizat numai si numai daca „meseriasul” are o buna pregatire profesionala si daca actiunile de constientizare privind riscurile de la locul sau de munca si-au atins scopul: derularea procesului de munca in conditii de deplina securitate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu