Stan Patitu doct

Riscurile mediului de munca

Intreaga activitate productiva, indiferent de domeniu, se desfasoara în timp si spatiu intr-un anume mediu de munca care, conform literaturii de specialitate, cuprinde totalitatea conditiilor fizice, chimice, biologice si psihosociale în care executantul îsi desfasoara activitatea. Se mai stie si faptul ca oricat de simple ar fi activitatile la care participa executantul, mediul de munca contine factori de risc care, în anumite conditii, perturba derularea procesului de munca în conditii de deplina securitate si sanatate în munca.

Mai evidente, si cu efecte deosebite, sunt influentele asupra executantului. Acestea îmbraca atat forme fiziologice, cat si forme psihologice. Pentru a anihila sau pentru a reduce efectele negative asupra executantului factorii cu atributii privind securitatea si sanatatea în munca trebuie sa cunoasca bine factorii de risc specifici mediului de munca, sa actioneze permanent pentru crearea de conditii normale de munca.

Factorii de risc specifici mediului de munca

Care sunt factorii de risc proprii sau specifici mediului de munca? Gruparea dupa natura lor a factorilor de risc specifici mediului de munca atesta mai multe categorii: factori de risc fizic, factori de risc chimic, factori de risc biologic si factori de risc dati de caracterul special al mediului în care se desfasoara munca. 

În prima categorie sunt incluse temperatura, ridicata sau scazuta de la locul de munca; umiditatea, ridicata sau scazuta; curentii de aer; presiunea aerului, ridicata sau scazuta; aeroionizarea aerului; zgomotul, vibratiile, lumina, radiatiile si potentialul electrostatic. Tot în aceasta categorie sunt incluse pulberile pneumoconiogene si calamitatile naturale, precum traznetul, inundatiile, vantul, grindina, viscolul, alunecarile, surparile si prabusirile de teren sau de copaci, avalansele si seismele.

Factorii de risc chimic, specifici mediului de munca, se refera la prezenta la locurile de munca a gazelor, a vaporilor, a aerosolilor toxici sau caustici, precum si a pulberilor în suspensie în aer, a gazelor sau vaporilor inflamabili sau explozivi.

Riscul biologic este determinat de prezenta a unor microorganisme, aflate în suspensie în aerul de la locurile de munca. Care ar fi aceste microorganisme? Bacteriile, virusurile, richetii, protozoarele, ciupercile etc. În aceasta categorie trebuie incluse si animalele, insectele sau plantele care pot produce vatamari. Exemplu ar fi albinele, pentru un apicultor.

Caracterul special al mediului de munca determina si el factori proprii de risc. Unii sunt factorii de risc presupusi de mediul subteran si altii sunt cei ce îsi fac simtita prezenta în mediul acvatic, subacvatic, mlastinos, aerian, cosmic sau mediu izolat. Oricum, fiindca acesti factori nu reprezinta mediul care este propriu existentei omului, ei pot produce diminuarea capacitatii de munca, prin suprasolicitarea psihica a executantului, manifestata prin oboseala excesiva, stari depresive etc.

Ce alti factori de risc mai pot fi mentionati? Trebuie neaparat amintiti si factorii de risc proprii mediului social de munca. Acestia vizeaza relatiile sociale care se stabilesc între persoanele implicate în realizarea proceselor de productie. Sunt chiar atat de importanti acesti factori de risc? Sunt si iata de ce. Climatul social neadecvat de la nivelul unei echipe de munca privind securitatea muncii si nu numai, poate determina disfunctiuni în activitatea acesteia. Deosebit de importante sunt relatiile dintre colegii de munca. Perturbarea acestora poate influenta precizia unor lucrari, dand astfel nastere la situatii care favorizaza aparitia accidentelor de munca. Sigur, se mai poate vorbi si despre lipsa satisfactiei în munca, despre influentele acesteia asupra securitatii muncii.

Daca acestia sunt factorii de risc specifici mediului de munca, se cuvine sa vorbim si despre actele normative din domeniul securitatii si sanataii în munca. Raspund acestea cerintelor formulate de directivele Uniunii Europene? Ce s-a întreprins si ce se întreprinde pentru armonizarea legislatiei romanesti cu legislatia care reglementeaza domeniul securitatii muncii în Uniunea Europeana? Pe langa preluarea unor concepte europene, în multe acte normative privind securitatea muncii au fost integrate si unele cerinte prezente în legisla\ia europeana. Mai mult decat atat, pentru a grabi procesul de integrare în Uniunea Europeana, organismele statului roman, cu competente în domeniu, au intensificat colaborarea internationala, desfasurand actiuni în parteneriat cu organisme similare din diverse tari europene.

O necesitate: respectul fata de litera legii

Noi romanii printre atatea “vorbe cu talc” avem una, daca nu mai multe, care ilustreaza o mentalitate pagubitoare. Sa analizam prin… spectrul securitatii muncii cele continute de expresia “Teoria ca teoria, pe noi romanii practica ne…omoara“. Ce vrea “sa spuna“ aceasta expresie? Chiar daca raspunsul la aceasta întrebare este, cum se spune, la mintea cocosului si chiar daca noi nu suntem… cocosi îl dam totusi. Ei bine, dupa noi, expresia luata în discutie ar vrea sa “spuna“ ca tot romanul, istet ca un proverb, pricepe rapid cerintele unei legi (teoria), dar cand e sa puna în practica acele cerinte cauta… cai mai scurte, mai comode de înfaptuire a acestora. Si fiindca nu de putine ori caile mai scurte, mai comode s-au dovedit a fi nesigure trebuie pus un accent deosebit, de catre cei cu atributii în domeniul securitatii si sanatatii în munca, pe practica. Adica pe respectarea stricta a spiritului si literii legii. Cultivarea respectului fata de litera legii trebuie sa reprezinte o necesitate obiectiva pentru toti actorii implicati în procesul de munca. Admiterea oricarui rabat în aceasta directie afecteaza procesul de munca, conduce la evenimente nedorite.

Si pentru a nu avea probleme nu admiteti niciun rabat de la spiritul si litera actelor normative care reglementeaza aspectel referitoare la mediul de munca.

Sa auzim de bine!

Parerea mea sau cele 10 porunci privind SSM

Ca om care am trecut prin multe am si eu o parere despre SSM. Parerea mea, formata in timp, dupa ce m-am lovit de pragul de sus ca sa il vad pe cel de jos, dar mai ales dupa ce am studiat legislatia in vigoare a domeniului este clara si limpede. Pentru a fi retinuta mai lesne am configurat-o in 10 puncte sau 10 porunci, care odata infaptuite te scapa de multe necazuri. Si fiindca nu sunt egoist vi le redau si dumneavoastra in cele ce urmeaza:

1. Angajatorul trebuie sa elaboreze și sa faca cunoscuta angajatilor sai politica proprie de prevenire a accidentelor de munca și a îmbolnavirilor profesionale; 

2. Pentru a avea sorti de izbanda în aceasta politica, pentru asigurarea unui mediu de munca sigur și sanatos, angajatorul trebuie ia masuri pentru respectarea cu strictete a actelor normative care reglementeaza din punct de vedere al SSM activitatea desfasurata;

3. Sa asigure dotarea cu cele necesare în așa fel încat perfectionarea pregatirii profesionale și a instruirii în domeniul SSM sa aiba caracter permanent; 

4. Sa marcheze prin panouri de securitate, afișe și alte materiale de propaganda vizuala riscurile de la locurile de munca; 

5. Sa combata prin toate formele și mijloacele riscurile de producere a incendiilor; 

6. Sa vegheze la respectarea cerintelor privind munca tinerilor și munca femeilor; 

7. Sa asigure dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie și echipament de lucru; 

8. Sa vegheze ca toate utilajele și echipamentele din dotare sa fie prevazute cu dispozitive de protectie; 

9. Sa asigure participarea salariatilor la luarea deciziilor în domeniul securitatii muncii; 

10. Să se adreseze SSM info Press pentru a se dota cu tipariturile necesare.

Remember

Cu patru ani in urma, mai exact la 25 aprilie 2005, Romania semna tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Un eveniment deosebit si a carei importanta am marcat-o printr-o scriere pe care v-o supun din nou atentiei. Purta titlul "Global si in detaliu". De ce fac acest lucru? In niciun caz pentru a ma baga singur in seama! Nu, ci pentru a medita fiecare la ceea ce s-a intamplat in domeniul securitatii si sanatatii in munca in anii trecuti de la 25 aprilie 2005. Ce fapte remarcabile din domeniul SSM au avut loc dupa 25 aprilie 2005 si 1 ianuarie 2007? Si ce ar fi dorit sa se intample in domeniul SSM cei care servesc acest domeniu? Cum s-au implinit obiectivele clamate in aprilie 2005? Dar cele dupa 1 ianuarie 2007? Suntem mai europeni acum, decat in aprilie 2005? Ce pasi s-au facut in Romania pe calea dezvoltarii culturii preventive?
Sunt numai cateva intrebari la care trebuie sa raspunda toti cei care au atributii in domeniul SSM. Firesc, asteptam primele raspunsuri de la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, de la institutiile subordonate cu atributii in domeniu SSM. Global si in detaliu...

Global si în detaliu
Proces complex, cu implicatii deosebite în toate sferele activitatii sociale, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana continua sa modeleze structuri institutionale, sa marcheze atitudini, sa determine noi mentalitati în abordarea fenomenelor de modernizare a întregii societatii romanesti.
Ziua de 25 aprilie 2005, ziua semnarii tratatului de aderare a tarii noastre la UE, va fi cu adevarat importanta pentru istoria noastra contemporana numai daca va fi urmata de actiuni hotarate pentru îndeplinirea cerintelor formulate de forurile europene.
Actiunea de armonizare a legislatiei nationale cu prevederile directivelor europene trebuie sa produca mai rapid efecte în planul aplicarii concrete a noilor acte normative. A te multumi numai cu faptul ca ai bifat un nou act normativ armonizat înseamna a te multumi cu putin.
Dupa cum spuneam si cu alta ocazie, pentru Romania a venit vremea faptelor, a faptelor hotarate pentru atingerea obiectivului propus, intrarea în Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007. Pentru aceasta trebuie sa actionam bine în plan global, la nivelul întregii societati si, si mai bine, în detaliu, la nivelul fiecarei societati comerciale, la nivelul fiecarui individ. Sa demonstram ca suntem seriosi, ca stim si ca avem inteligenta necesara sa adaptam la conditiile specifice tarii noastre conceptiile europene. O demonstratie în acest sens a fost facuta în domeniul economic, unde au fost preluate cu repeziciune tehnologii noi, moderne. 
Cum ar trebui actionat în domeniul securitatii si sanatatii în munca pentru a fi împlinite exigentele Uniunii Europene? Actorii care joaca pe aceasta importanta scena ar trebui sa-si îmdeplineasca, pur si simplu, menirea. Adica? Patronatele, sindicatele, institutiile statului cu atributii în acest domeniu, angajatorii si angajatii trebuie sa perceapa cu luciditate obiectivele comune ce le stau în fata în aceasta etapa si sa actioneze concertat pentru îndeplinirea lor. O analiza a stadiului de preluare a aquis-ului comunitar e mai mult decat oportuna. Urmata de o alta actiune din care sa rezulte pasii facuti în directia aplicarii concrete a legislatiei armonizate ar da posibilitatea unor corectii necesare pentru a se raspunde mai bine specificului national. Si nu numai atat. Ar fi o ocazie excelenta de cunoastere si de disiminare a experientei pozitive dobandite de diverse colective de munca. Tot ce se va întreprinde pe fluxul demersului preventiv va fi de bun augur, va conduce la o stare de bine în munca.
Ameliorarea continua a starii de bine în munca trebuie sa se reflecte pregnant nu numai în starea protectiei muncii din fiecare unitate economica ci si în alte aspecte privind munca, sa contribuie la dezvoltarea unei adevarate culturi preventive.